Chiar daca Monica si sora ei, Ramona Gabor incearca sa convinga publicul de faptul ca sunt in relatii excelente, ba mai mult au realizat impreuna la sfarsitul saptamanii trecute si o sedinta foto sexy, carcotasii declara, cu mana pe inima, ca lucrurile nu stau deloc asa. Vina, se pare, nu apartine surorii mai mici, care face tot ce poate sa nu o supere pe Moni, ci doamnei Columbeanu care o trateaza pe Ramona ca pe o servitoare, obligata sa-i asculte ordinele. inca de cand a venit in Bucuresti sora ei mai mica, Monica se lauda in dreapta si-n stanga ca o ajuta cu bani.

La urma urmei, situatia era mai mult decat normala. Atunci cand ai bani de-i intorci cu lopata, este mai mult decat indicat sa-ti ajuti si familia saraca din sanul careia ai plecat nu cu mult timp in urma. Numai ca, revista soc a aflat ca Moni a uitat foarte repede de unde a plecat si isi neglijeaza sora, uitand chiar sa-i dea si un telefon.

Cu ceva timp in urma, stapana de la Izvorani declara in presa ca i-a pus la dispozitie Ramonei un apartament in care sa locuiasca, numai ca mezina familiei Gabor a dezvaluit ca locuieste cu chirie in zona Obor, cu alte trei fete intr-un apartament modest. Cu sofer si limuzina, Monica este o adevarata doamna in peisajul dambovitean, in timp ce sora ei circula cu metroul si strange cu greu bani de-o masina la mana a doua. Mai mult, se pare ca neintelegerile au explodat in urma cu putine zile, cand Moni i-ar fi spus surorii ei ca de acum nu ii va mai da niciun cadou si va trebui sa se descurce singura. Nu ca pana acum s-ar fi omorat Columbeanca sa-si cadoriseasca sora mai mica, dar din cand in cand ii mai dadea cate o bluza care nu-i venea foarte bine sau unul din zecile de parfumuri pe care le colectioneaza.

Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a semnat, marti, autorizatia de construire pentru realizarea unui ansamblu de locuinte, pe Soseaua Oltenitei nr. 219. Proiectul de constructie se inscrie in programul destinat construirii de locuinte spre inchiriere pentru tineri si prevede ridicarea a 19 imobile cu regim de inaltime S+P+2E-3E+M, totalizand 704 apartamente. Ansamblul de locuinte se va numi „Nicolae Tonitza” si va fi impartit in 6 zone rezidentiale, delimitate de zone de spatii verzi. Vor fi amenajate alei pentru acces auto, alei pietonale si 207 locuri de parcare. De asemenea, vor fi create conditii pentru colectarea selectiva a deşeurilor reciclabile.

Ps: sa fie adevarate preturile pe care le-au spus la deschidere-respectiv 15.000-euro pentru o garsoniera si 40.000 euro pentru un apartament ?

Cele mai scumpe chirii pentru locuinţe mobilate standard, raportat la numărul de camere, sunt, în aceste zile, la garsoniere, indică o monitorizare a siteurilor imobiliare neogen.ro şi anuntul.ro

Garsoniere: 350-700 de euro

Garsonierele din Bucureşti pot fi închiriate la sume care diferă în funcţie de locul în care sunt poziţionate şi de dotări. Cele mai ieftine locuinţe (zonele verzi) sunt situate în sudul oraşului şi pot fi închiriate cu până la 350 de euro lunar. Zone acceptabile ca preţ (zonele portocalii) sunt, în general, amplasate mai departe de centru, dar în vecinătatea staţiilor de metrou.

Aici, chiria pentru o garsonieră mobilată standard se apropie de 400 de euro lunar. Cele mai scumpe (zonele roşii, pe hartă) sunt zonele aflate în centrul Capitalei, Unirii, Piaţa Alba Iulia, Universitate, unde chiria pentru o garsonieră mobilată lux se apropie de 700 de euro lunar.

2 camere: 470-800 de euro

La cele mai mici preţuri, 470-500 de euro lunar (zonele verzi),  pot fi închiriate apartamente cu două camere mobilate standard în zone precum Drumul Taberei, Militari, Brâncoveanu şi Giurgiului.

Preţurile medii (zonele portocalii) pentru acest tip de locuinţe variază între 550 şi 600 de euro lunar şi sunt situate în zonele Obor, Olteniţei, Panduri şi Eroii Revoluţiei.

Chiriile în cazul apartamentelor cu două camere pot ajunge la 800 de euro lunar (zonele roşii), mai ales în zonele Cişmigiu, Unirii, Romană şi Dorobanţi.

3 camere: 500-1.000 de euro

Chiriaşii care caută locuinţe cu trei camere mobilate standard trebuie să fie pregătiţi să scoată din buzunar chiar şi 1.500 de euro lunar.

Cele mai ieftine (zonele verzi) pot fi închiriate pentru aproximativ 500 de euro lunar şi se găsesc în Pantelimon şi Militari. Brâncoveanu şi Dristor sunt zone medii ca preţ (zone protocalii), în care apartamentele cu trei camere pot fi închiriate cu 700-750 de euro lunar.

Cele mai scumpe apartamente cu trei camere (zonele roşii) se găsesc în Unirii şi Băneasa, unde chiria costă între 1.000 şi 1.500 de euro lunar.

4 camere: 600-3.500 de euro

Cele mai ieftine chirii în apartamentele cu patru camere mobilate standard (zonele verzi) sunt de 600 de euro şi se află în Titan şi Giurgiului, iar preţurile medii (zonele portocalii) pentru acest tip de locuinţe sunt situate în jurul sumei de 1.100 de euro lunar şi se găsesc în cartierele Ştefan cel Mare, Obor.

Cele mai scumpe chirii la apartamentele cu patru camere mobilate standard (zonele roşii) sunt în Unirii şi Foişorul de Foc, unde un chiriaş scoate din buzunar 1.500 de euro lunar.

Ponturi pentru cele mai mici preţuri

Florin Coţiu, consultant al site-ului foto-imobiliare.ro, recomandă două variante pentru cei care doresc să închirieze o locuinţă ieftină: cartierul Drumul Taberei sau apartamentele cu cel puţin 4 camere în zona de sud a Bucureştiului.

“Un apartament cu două camere la Râul Doamnei se închiriază cu 360-380 de euro lunar”, mai spune consultantul imobiliar. El explică acest nivel, mai scăzut, al chiriilor în Drumul Taberei prin faptul că, în zilele de lucru, traficul la ieşirea din cartier este infernal. Un alt pont  este ca studenţii să se orienteze spre apartamentele de patru camere, pe care le pot găsi, în unele cartiere, la mai puţin de 600 de euro.

În acest mod, un student poate plăti pentru cazare în afara campusului universitar 75 de euro lunar, dacă ar sta cu încă un coleg. Coţiu a admis, însă, că este greu să găseşti şapte colegi cu care să te înţelegi bine şi care să fie dispuşi să stea împreună cu tine într-un apartament cu 4 camere.

43% dintre vizitatorii targului erau interesati sa achizitioneze in perioada imediat urmatoare un apartament cu 2 camere, in timp ce 36% dintr acestia se aflau in cautarea unei locuinte cu 3 camere, cel mai putin interesante dovedindu-se locuintele cu 4 camere (12%) si garsonierele (8%).

Motivul pentru care romanii din clasa medie nu opteaza pentru locuinte cu 4 sau mai multe camere il reprezinta, evident, pretul prea mare. “Costul unui apartament cu 4 camere este cu 30-50% mai mare decat al unuia cu 3 camere pentru ca implicit si suprafata este mai mare”, completeaza consultantii EuroMetropola.

SI desi poate si-ar dori sa locuiasca intr-o casa mai mare, romanii se gandesc si la aspectele practice: consumul ridicat al utilitatilor si costurile de intretinere mult mai mari.

Suprafata medie care raspunde perfect cerintelor romanilor este de 100 mp, iar suma pe care sunt dispusi sa o plateasca pentru un mp intr-un imobil nou este de 1.400- 2.000 euro.

“Dupa anul 2000, cand piata imobilelor noi a prins primul avant puternic, se construiau apartamente cu suprafete foarte mari, dezvoltatorii imobiliari aveau falsa impresie ca au reusit sa intuiasca o anumita nevoie a romanilor, aceea de a locui in apartamente mai generoase, care sa potoleasca frustrarea de a trai o viata intreaga intr-un apartament comunist. Totusi, numai o categorie foarte restransa a populatiei isi putea permite acest tip de apartamente, respectiv high-class-ul. Dupa 2006, segmentul de mijloc a inceput sa se faca foarte vizibil si sa-si manifeste tot mai acut dorinta de a achizitiona proprietati noi, iar dezvoltatorii s-au repliat pe dorintele acestora si au demarat proiecte care ofereau apartamente cu suprafete mai accesibile, cu pana la 25% mai mici decat cele din primul val”, specifica autorii studiului.

In privinta materialelor de constructii si a finisajelor utilizate, romanii raman conservatori, fiind adeptii sistemelor clasice pe care le considera cele mai trainice: “desi casele din lemn ar putea constitui o varianta pentru cumparatorii cu bugete mici, romanii nu vor sa faca nicio concesie, prefera caramida si structurile cele mai rezistente de beton. Tara noastra nu este inca pregatita sa primeasca sisteme alternative, ecologice si mult mai ieftine de constructie”, precizeaza reprezentantii EuroMetropola.